Poruncă

Autor:samoila


Adăugat de: samoila

sâmbătă, 19 septembrie 2015

Îmi aduc
Prea bine-aminte,
În picioare stând
Firesc,
De-ale popii seci
Cuvinte
Când să mă
Căsătoresc.
Tu, femeie,
Îl iubeşte
Pe acest bărbat,
Iar dacă
Îţi porunceşte
Executǎ imediat!
Popa ăsta e nebun
Spunându-mi
Să poruncesc
Când eu vreau
Să mă supun
Celei pe care-o iubesc?
Mai bine fugim
De lume,
Urma noastră-n noi
Să fie
Şi tăcuţi,
Şi fără nume
Vom trăi în veşnicie.


vezi mai multe poezii de: samoila


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Nu să fugim, să ieşim din lume ne zice Hristos.

Şi veţi trăi în veşnicie, ne mai spune... Domnul.

Te citesc de fiecare dată cu drag,
pavalachepaul
sâmbătă, 19 septembrie 2015