- Acasă
- Paul Valéry
- Tânăra Parcă (partea întâi)
Lui André Gide. De mulţi ani de zile părăsisem arta versurilor: încercând mereu să mă abţin, am făcut acest exerciţiu pe care ţi-l dedic. 1917
Format-a Ceru-această grămadă de minuni
Ca locuinţă unui şarpe?
PIERRE CORNEILLE
CINE, dacă nu vântul curat, în plânset frânge
Extreme diamante-n pustiu... Dar cine plânge,
Atât de-aproape mie-n momentele de plâns?
Această mână, peste-al meu chip ce-l vrea atins,
Distrat ascultătoare unei profunde ţinte,
Îmi cere slăbiciunii o lacrimă fierbinte,
Şi-ar vrea, dintre destine, cu-ncetul despărţit,
Cel pur să-mi lumieze tăcând un piept rănit.
Furtuna-mi zvârle-n murmur o umbră de mustrare,
Sau îşi retrage, joasă, prin guri de stâncă tare,
Asemeni unui lcru-nşelat, amarnic supt,
Un vuiet de constrângeri şi jale, dedesubt...
Iar tu ce faci, zbârlită, şi-această mână tristă,
Şi ce foşnire-a unei uscate foi persistă
Stând între voi, ostroave din sânu-mi desfăcut?...
Eu scânteiez, legată de-un cer necunoscut...
Spre setea mea imenşii ciorchini lucesc dezastre.
STRĂINI atotputernici, neocolite astre
Ce-ngăduiţi să ardă prin timpuri ce sporesc
Un dram de puritate şi de suprafiresc;
Voi ce-mplântaţi a jale în muritori să-i sfarme
Aceste nalte aşchii, aceste dure arme,
Şi-ale veciei voastre tăioase junghiuri, eu
Sunt singură, şi tremur, cu voi; culcuşul meu
L-am părăsit; pe stânca muşcată de minune,
Mă-ntreb ce suferinţă în piept mi se depune,
Ce crimă chiar asupră-mi sau prin mine - am comis?...
...Sau răul mă urmează într-o visare-nchis,
Când (aurul din lampă de-un moale suflu stins e)
Stăteam de braţe groase cu tâmplele cuprinse,
Mult timp sperând din suflet un licăr să absorb?
Toată? A mea cu totul, stăpână pe-al meu corp,
Într-un fior năsprindu-i întinderea ciudată,
Şi-n blândele-mi cătuşe, de sânge suspendată,
Eu mă vedeam văzându-mă, unduind, cu lungi
Priviri ce-mbracă-n aur pădurile-mi adânci.
Urmam prin ele-un şarpe ce tocmai mă muşcase.
CE-NCOLĂCIRI de poffte, târâşu-i!... Ce distrase
Comori scăpând întriina de-aviditatea mea,
Şi ce-ncruntată sete de limpezimi de stea!
O, vicleşug!... La raza durerii, ostenită,
Eu m-am simţit ştiută mai mult decât rănită...
Pe-un prag mişel de suflet, un dinte m-a născut;
Veninul meu mă-arată, el sieşi cunoscut:
El bântuie-o fecioară de sine-lănţuită,
Geloasă... Dar de cine, geloasă şi pândită?
Şi ce tăcere-ascultă unicu-mi posesor?
Zei! O secretă soră în răni care mă dor
Arde, ce se preferă nemăsurat activă.
"PLEACĂ!" eu n-am nevoie de rasa ta naivă,
Scump Şarpe!... Eu mă-nlănţui, fiinţă de-ameţeli!
Nu-mi mai întinde-aceste reci noduri şi urzeli,
Şi-a ta credinţă care, ghicind, fuge de mine...
De-ajuns e că am suflet, podoabă de ruine!
El ştie, peste umbră-mi plimbând un chin hapsân,
Să muşte, noaptea, stânca gingaşului meu sân;
Al reveriei lapte de-aici mereu şi-l cere...
Lasă, deci, să se moaie-acest braţ cu giuvaiere
Ce-atacă prin iubire destinu-mi spiritual...
Nimic nu poţi asupră-mi nici mai puţin brutal,
Nici mai puţin prielnic... Alină-aceste unde,
Recheamă-aceste sorburi, şi promisiuni imunde...
Surpriza mea se scade, şi ochiul meu e cert.
Nici n-aşteptam să aflu-n bogatul meu deşert
Decât o zămislire de-atari mânii şi funii:
Adâncul lui de patimi e loc al uscăciunii,
Oricât purced în zare şi mort de sete cern
În mine spaţiu-acestui meditativ infern...
Ştiu... Uneori dezgustul îmi este un teatru.
Atât de pur nu-i duhul ca, nicicând idolatru,
În goana-i solitară aprinsul lui avânt
Să nu-i alunge zidul umbrosului mormânt.
O lungă aşteptare naşte orice pe lume.
Chiar umbra e supusă de-o agonie-anume,
Sufletu-avar se cască, se tulbură pe loc
De-un monstru-n răsucire pe prag de porţi cu foc...
Dar, oricât de bizară şi promptă pari, reptilă,
Tu-n vii ocoluri linse de mângâieri subtilă,
Corp ars de neastâmpăr şi de lingoare grea,
Ce eşti, pe lângă lunga, eterna noapte-a mea?
Tu te uitau cum doarme frumoasa-mi neglijenţă...
Însă, cu-al meu pericol, eu sunt de conivenţă,
O, Thyrs, mai versatil, mai rea ca el oricum.
Mă lasă! reia firul vâscosului tău drum!
Ochi orbi găseşte-ţi pentru mişcările masive.
Revarsă-n alte paturi lungi rochii succesive,
Stârneşte-n alte inimi al răului lor val,
Pentru ca-n inelatul tău vis de animal
Până spre zori candoarea să gâfâie-anxioasă!...
Eu, eu veghez. Lividă, ies eu, şi prodigioasă,
Mustind încă de plânsuri pe care nu le-am plâns,
Dintr-o absenţă ce-are contur de om, atins
Numai de ea... Spărgând-o, pe groapa diafană
Mă razim tulburată şi totuşi suverană,
Căci tot ce-mi năluceşte-n priviri şi nopţi mereu,
Prin cele mai mici gesturi, consultă-orgoliul meu."
DAR mă-ngrozeam să pierd o durere-aşa divină!
Îmi sărutam pe mână această urmă fină,
Nemaiştiind din vechiul meu corp nesimţitor
Decât un foc ce-mi arde conturele uşor:
Adio,-am zis, minciună, EU, soră muritoare...
AH EU al armoniei, dar nu ca o visare,
Femeie mlădioasă şi fermă la tăceri
De acte pure!... Frunte limpidă, până-a zări
Cu valuri, unde vântul stufos şi vag le-nspică,
Lungi fire-n larg ce-n zboruri se-mbină, se ridică,
Spuneţi!... Egala zilei, şi soaţa ei, era,
Unic suport zâmbindu-i din dragoste formam
Pentru-nălţimea-a-toate stăpână, adorată...
Ce luciu prins de gene-mi orbeşte aurată,
O, pleoape oprimate de-o noapte de comori,
Rugam pe pipăite-n tenebra voastră-n zori!
Eternului, ce parcă mă-mprejmuia, poroasă,
Mă ofeream muşcării în fructu-mi de mătasă;
Nimic nu-mi da de veste că dorul de-a muri
În pulpa-aceasta blondă-n amiaz s-ar pârgui:
Savoarea mea, se vede, nu-mi întinsese-amarul.
Eu jertfă aduceam doar un umăr ogl pe-altarul
Luminii; şi pe mierea acestui gât de nea,
Ce-n dulcea lui născare chiar ceru-l împlinea,
Venea să aţipească figura lumii rondă.
Apoi în zeul-sclipet, captivă vagabondă,
Mă clătinam şi-n flăcări umblam pe solul plin
Legând şi dezlegându-mi doar umbrele sub in.
Ce fericire! Până la prag de-alese jerbe,
Unde-mi slujeau vestmântul ombelele superbe,
Cu-o gingaşă scădere a portului semeţ;
Şi dacă, împotriva acestei libertăţi,
Dacă scăpate rochii rebelii spâni denunţă,
Arc brusc, eu simt cum corpul se-ncoardă, mă pronunţă,
Stând gol sub vălul care se umflă-n vii culori
Răpite de-a mea rasă ghirlandelor de flori!
Regret aproape-această deşartă prepotenţă...
Eu, una cu dorinţa, am fost o iminenţă
A ascultării, prinsă-n aceşti genunchi senini;
De-atât de prompte gesturi îmi erau ochii plini,
Că-abia simţeam fiinţa că-mi saltă-n vânt agilă!
Spre simţuri luminoase-mi plutea blonda argilă,
Şi-n arzătoarea pace a viselor fireşti
Aceşti paşi fără zare-mi păreau eterni, cereşti.
De n-ar fi, o! Splendoare, că, Inamică mie,
Umbra mea! mlădioasă şi sprintenă mumie,
Pământu-absenţei mele pictate-l atingea,
Care de-această moarte uşoară mă ferea.
O văd cum între roză şi mine stă pitită;
Pe pulberea dansantă, ea curge, nu irită
Nici un frunziş, ci trece, se frânge peste tot...
Treci! Barcă-a morţii...
IATĂ, eu vie, naltă, pot
Cu-asprime, cu-al meu propriu neant pe-ascuns armată,
Însă, ca din iubire cu-o faţă-mbujorată,
Şi-adulmecând cu nara un vânt din portocali,
Să-ntorc acuma zilei doar ochi străini, egali...
O, cât poate să crească în noaptea mea aparte
A separatei inimi misterioasă parte,
Şi harul să-mi devină tot mai profund, prin chin!...
Sustrasă prejmei pure, captivă sunt, şi prin
Leşinuri de arome supusă, simt uşoară
Statuia mea sub raze înalte cum se-nfioară,
În marmura ei aur cu toane-aleargă viu.
Dar ce vede privirea mea dispărută, ştiu;
Mi-e ochiul negru tindă de-aziluri infernale!
Gândesc, lăsând în briză atâtea ore pale
Şi duhul fără-ntoarceri din arbori amărui,
Gândesc, pe dunga de-aur a universului,
La gustul de pieire ce-n Pythonisa creşte,
Când rage-n ea speranţa că lumea se sfârşeşte.
Enigme, zei, răgazuri şi paşi pe sol ceresc
Opriţi de vorbe, - toate mereu mi le-nnoiesc
În mine, pe piciorul purtându-şi reveria,
Ce-ngână-o zburătoare ce-şi schimbă bucuria,
Întruna cu neantul se joacă la zenit,
Şi arde,-n vârfu-mi sumbru de marmură, uimit.
O, CE PRIMEJDIOASĂ privirii sale pradă!
Căci ochiul minţii-ajuns-a pe plăji de pluş să vadă
Lucind prea multe zile şi-apoi pălind ca-n vis,
Al căror zvon şi umblet eu mi le-am fost prezis.
Plictisul clar, plictisul de-a le scruta pe ele
Funest avans îmi dete asupra vieţii mele:
Întreaga zi, duşmană, mi se-arată din zori.
Eram ca moartă; poate, visam, adeseori,
Nemuritoare-aproape, că viitorul clar e
Doar diamant ce-nchide coroana-n pietre rare
Unde se schimbă-a multor urgii de mâine nea
Cu alte absolute văpăi pe fruntea mea.
Va cuteza el, Timpul, din multele-mi morminte,
Să-nvie-o seară-aleasă de porumbei, cuminte,
O seară ce târăşte pe-un petic călător
Din blânda mea pruncie-un reflex roşcat, uşor,
Şi moaie în smaralde-un roz amplu de ruşine?
O, RUG al amintirii, vânt de-aur baţi spre mine,
Suflă pe mască roşul refuzului pe loc
De-a fi eu însămi alta, decât am fost, în foc...
Tu, sânge-al meu, roşeşte livida circumstanţă
Ce-o-nnobila azurul prin sfânta lui distanţă,
Şi-al vremii insensibil iris ce-am adorat!
Vino, consumă-n mine-acest dar decolorat;
Vino! să-mi dau azi seama şi să urăsc, novice,
Copila sperioasă, tăcerile complice,
Limpida tulburare care se scaldă-n crâng...
Şi-o voce să-mi ţâşească din nou, din sânul stâng,
Nebănuit de aspră şi-n dragoste voalată...
Frumosul gât căutându-şi zeiţa-ntraripată...
Cu pulsu-atât de-aproape de-un puls slăbit am fost?
Credeam chiar eu, mari geme că-mi este adăpost
Blândeţea ce surâde-n ameninţarea voastră...
O, viţe pe obrazu-mi, ca o urzeală-albastră,
Sau tu... ţesută-n gene şi jet spre stele supt,
Al serii tandru licăr de tulburi braţe rupt?
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: Paul Valéry
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
Australia a fost iniţial numită Noua Olanda.
1968 -S-a născut jurnalistul Vlad Petreanu, redactor-şef al Departamentului de ştiri la "Antena 1" (Premiul APTR 2000 pentru prezentare de ştiri).
1943 -S-a născut Tony Reeves, basist şi flautist britanic (John Mayall, Colosseum, Greenslade).
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: