Respirări XV - Nichita Stănescu

"Actul scrisului este un act de rememorare, iar nu o acțiune, atunci când el se exercită în mod grav și fundamental. Ideile care vin în timpul scrisului sunt idei minore detestabile. A-ți exprima în mod coherent o idee sau un sistem de idei, înseamnă a face întrucâtva experiența infernului...
a. a avea senzația că înțelegi ceva și a trăi acest lucru pe care-l întelegi.
b. a uita în mod spontan ceea ce ai înteles în secunda în care timpul întelesului s-a consumat prin el însuși.
c. a încerca să-ți aduci aminte ceea ce ai înțeles - iată calvarul.
d. a reconstitui notional ceea ce nu ține de noțiune.(...)

Înclinăm să credem că literatura își are la origine:

a. încercarea de a acoperi zonele neinregistrate senzorial ale naturii.
b. dorința de a supraviețui prin cuvinte, dedusă din nepuținta de a supraviețui în mod direct, prin sciziparitate.(...)

(din "Logica ideilor vagi")

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.