Năvala amintirilor

Autor:AnaMar


Adăugat de: AnaMar

vineri, 11 noiembrie 2016


Dau năvală amintiri ,ca apele repezi de munte,
Încălzite de razele soarelui, ca de o magmă fierbinte.
Se sparg , se compun, ca un caleidoscop,
Fără să știe de ce le-am chemat, sau cum și-n ce scop.
Mă bucur și râd, mă-ntristez și suspin, sau mă doare și plâng,
După cum retrăiesc din trecut,
O romanță frumoasă, sau un marș funerar, sau un status tăcut.
Regăsesc printre ele, iubirile mele, tristețile mele, visele mele.
M-am îmbrăcat în ele, ca-n pulbere de stele,
Ce uneori a stat, alteori s-a scuturat,
Lăsându-mă ca nouă și fără de păcat!
Bat clopote triste, în acest trist final,
Amintind de regrete, acum la al vieții sfârșit banal,
Se-amestecă umbre de rătăciri sordide și triste,
Cu frumuseți ce poartă amprente celeste.
Mă închin la toate minunile acestei lumi vii,
Pentru toate momentele, ce mi-au fericit primăveri timpurii,
M-au purtat în adierea verilor aurii,
M-au îmbrățișat în toamne maronii,
Și m-au culcat legănat în ierni argintii!
Mulțumesc pentru tot, ce mi-a fost dat să cunosc și trăiesc,
De la raze de soare, la răul lumesc!


vezi mai multe poezii de: AnaMar


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Vă mulțumesc pentru vizită și pentru comentarii!
AnaMar (autor)
vineri, 18 noiembrie 2016



O viaţă trăită cu patos, în care, acum năvălesc amintirile şi bat clopotele. Versuri pline de amintiri, regrete şi resemnare, dar foarte frumoase!
stefan doroftei doimaneanu
vineri, 11 noiembrie 2016



După cum retrăiesc din trecut,
O romanță frumoasă, sau un marș funerar, sau un status tăcut." Frumos!
Agafia
vineri, 11 noiembrie 2016