N-aduc ofense nimǎnui

Autor:samoila


Adăugat de: samoila

miercuri, 09 noiembrie 2016

Ţi-aş trage-o farsǎ
Mic-burghezǎ
Cu ,,jemanfiş”
Cotidian,
Sǎ râd-o mahala
Francezǎ
Cât alte mahalale
Într-un an.
Dar mǎ gândesc,
Când mi se-ntâmplǎ,
Sǎ nu bag lumea la idei
Cǎ aş avea ceva
La ,,tâmplǎ”
Şi-n pungǎ numai câţiva lei.
Aşa cǎ,
Mǎ port normal,
Stilistic... vag,
Cu iz de falsǎ modestie,
Uitând cuvintele
Pe prag
Ca preş pentru prostie.
N-aduc ofense nimǎnui,
Cȃntȃnd pe-o coardǎ,
Solo,
O melodie
De pe-,,acolo”,
Sǎ vadǎ lumea cǎ sunt viu,
Eu, cel nǎscut
Pe vremea lui ,,Apollo”
Când cǎuta o ,,Lunǎ”
La ,,pustiu”.


vezi mai multe poezii de: samoila


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: LXIV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu iz de falsǎ modestie,
Uitând cuvintele
Pe prag
Ca preş pentru prostie." reusita imagine, transmite mult, ca de altfel intreaga poezie pe care am citit-o si recitit-o "pentru a extrage din text ceea ce textul nu spune ci doar promite" Sincere aprecieri
Agafia
miercuri, 09 noiembrie 2016