Du-te! Du-te să dormi aiurea - Moulavi

Du-te! Du-te să dormi aiurea; lasă-mă singur;
lasă-mă beat mort şi hoinărind îndrăgostit de noapte,
singur în astă noapte, până-n zori, şi-n valul nebuniei mele;
dacă vrei, iartă şi vino; dacă nu, pleacă, chinuieşte-mă!
De mine fugi departe spre-a nu cădea-n nefericire!
Calea salvării alege-o! Fereşte-te de cea a nenorocirii!
Cu lacrimile-mi singur rămân, ghemuit în colţul tristeţii;
prin ale mele lacrimi, poţi face să se-nvârtă
oriunde piatra de moară.
O crudă fiinţă cu inima de piatră ne dă morţii
şi nu se întâmplă nimic;
când ea ucide, nimeni nu-ndrăzneşte să spună:
, , Dar hotărăşte preţul sângelui!”
Regina frumuseţilor nu-i deloc constrânsă la fidelitate;
aşteaptă cu răbdare şi rămâi fidel, îndrăgostitule cu faţa pală!
Dincolo de moarte, un rău există; iar acest rău e fără leac;
dar să te sfătuiesc cum pot oare răul să-ndrepţi?
Noaptea trecută, în vis am văzut un bătrân în cartierul Iubirii;
cu mâna mi-a făcut semn să mă duc la el; mi-a spus:
, , Dacă pe drumul tău e-un dragon, Iubirea-i ca smaraldul:
cu fulgerul lui, dragonul nici n-a fost.”

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Moulavi








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.