Mîţa de casă

Autor:Andrei Onea


Adăugat de: Goodman

duminică, 13 noiembrie 2016

Mîţa ce în casă-mi creşte
e vioaie, sănătoasă,
şi năsucul şi’ncîrneşte
de la hrana ce nu-i place.
Îi miroase-urît ce-i rău.

Toată-i viguroasă, suplă,
cu-o privire prealucidă,
cu’n nărav corect şi gingaş.
Bucurie-i să o mîngîi.
Toată suflă-a sănătate,
şi chiar de nu are spaţiu,
exersează: face yoga,
fuge, sare-aşa c’ai zice
că-i o javră zburătoare.
O felină i-de-a-lă…

Ajungînd vîrful virtuţii,
ce în casă poa’ s’obţină,
a venit iată şi timpul
într’afară să se-avînte.
Pare că se isprăveşte
şi’şi dezvoltă-a sa virtute,
chiar de-o fi ori cald ori rece –
cu succes prin grele trece.

Este-adevărat că, totuşi,
cînd destinul greu apasă,
mîţa mea zbugheşte-acasă
tremurînd din bot în coadă
şi cu blana-i tot mînjită.

Dup’un timp de viaţă’n casă,
mîţa iarăşi îşi revine.
Poate iar ieşi afară,
trăind viaţa de jivine
şi trăind-o parcă bine.
Totuşi încă nu e aptă
să reziste chiar la toate:
murdăria juvinală
o ajunge des la oase
şi o’neacă în gunoi,
şi o’nvîrte prin noroi.
Iar atunci în casă vine
să se’ndrepte, să’şi revină.

Tot uitîndu-mă la mîţa
ce în casă-aici trăieşte,
la a ei sinusoide,
la a ei gogomănii,
văd într-al ei port şi ghionturi
pe acel cari vă vorbii…

Îmi revin încet în casă
şi mă scol din patru labe
pe-ale mele două cioare.
Şi cînd ies din nou în lume,
mi-e susţinere speranţa
că n’oi murdări-al meu nume
în sfîrşit... de data asta.

Andrei Onea
6 martie 2014


vezi mai multe poezii de: Goodman


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Adevăr
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Foarte draguţ. Finalul mi-a plăcut cel mai mult.
deea
luni, 14 noiembrie 2016