Ce suflet trist... - Mihai Eminescu

Ce suflet trist mi-au dăruit
Părinții din părinți,
De-au încăput numai în el
Atâtea suferinți?

Ce suflet trist și făr- de rost
Și din ce lut inert,
Că după-atâtea amăgiri
Mai speră în deșert?

Cum nu se simte blestemat
De-a duce-n veci nevoi?
O, valuri ale sfintei mări,
Luați-mă cu voi!


©Mihail Eminovici(Eminescu)

Adăugat de: th3mirr0r

vezi mai multe poezii de: Mihai Eminescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Nu aveti pentru ce sa imi multumiti. Sa multumim in gand, toti, marelui nostru poet, ca ne-a lasat atat de multe lucruri, pentru trebuinta noastra sufleteasca!..

Th3Mirr0r
th3mirr0r
vineri, 21 august 2015



Este poezia care mi a marcat tinerețea, însoțindu mă până acum...

Mulțumesc, th3mirrOr , mă bucur mult că ai revenit !
mirimirela
vineri, 21 august 2015



SUPERBA creatie!
Multumesc
andrei I
joi, 20 august 2015



o poezie fascinantă
alice
joi, 20 august 2015