În mâna lui Dumnezeu - Miguel de Unamuno

Când Doamne ne săruţi, cu sărutarea
ne iei şi răsuflarea, sărutul morţii,
inima ce coboară sub duritatea sorţii
a mâinii tale drepte păstrează apăsarea.

Şi în stânga ta, supusă greutăţii,
păstrând capul în care visul etern revine
în lupta mea, chiar şi cu mine,
alung din mintea ta mâhnirea nedreptăţii.

Aleanul inimii în pieptul tău se pune
ca-n dulce leagăn să se odihnească
cât mai departe de mări de pasiune,

în timp ce mintea liberă ne ocrotească
de gând, izvor de iluzii nebune,
ce doarme la soare, în mâna-ţi părintească.

Traducere de Carmen BULZAN


vezi mai multe poezii de: Miguel de Unamuno








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.