Mama

Autor:Petru Plătică


Adăugat de: Petru

sâmbătă, 26 decembrie 2015

MAMA


Cea mai blândă și frumoasă,
Cea mai gingașă din flori
E măicuța mea duioasă,
Ca un soare printre nori.

Precum vântul rupe-o frunză,
Și o duce de la pom,
Tot așa și roata vremii
Depărtează om de om.

Orice plantă fără apă
Se va ofili curând
Și mămica, de-i uitată,
Tot se va usca, plângând.

Când o ploaie drăgălașă
Udă-o floare încetișor,
Florea crește, se aprinde
Și se leagănă cu dor.

Tot așa o mama bună,
Vizitată de-un fecior,
Își alină împreună
Nesecatul aprig dor.

Fără ploaie, fără apă,
N-o să crească nicicând flori,
Fără vorba dulce-a mamei
Nu vom fi noi zâmbitori.

Tot iubind-o și stimând-o,
Viața noi îi prelungim,
Aducându-i fapte bune,
Sufletul îi mulțumim.

Petru Plătică


vezi mai multe poezii de: Petru


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Mama
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? nu


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mulțumesc din suflet Viorica și Angela. Sărbători fericite la toți!
Petru (autor)
sâmbătă, 26 decembrie 2015



Aceasta poezie e minunata!
Angela
sâmbătă, 26 decembrie 2015



Minunata,
Îmi pare bine că te-am descoperit
viorica
sâmbătă, 26 decembrie 2015