Strofe de-a lungul anilor - Lucian Blaga

Când prin oraş calci lin pe străzi
sămânţa ulmilor, şi-n mers
în adevăruri limpezi crezi -
mai e nevoie de vreun vers?

Când muşchiul de pădure mult
ne-alină-n vară verde dor
şi glasul picurat ţi-ascult -
mai e nevoie de-un izvor?

Când în bătaia vântului
mlădie umbli pe colnic,
pe-ntinderea pământului
mai e nevoie de vreun spic?

Când între lipsă şi prisos
ne bucurăm de câte sunt
şi cântă pe subt glii un os -
mai e nevoie de cuvânt?

Când îţi ghicesc arzândul lut
cum altul de Tanagra nu-i,
din miazănoapte până-n sud
mai e nevoie de statui?

Când hoinărind, alăturea,
noi mână-n mână ne găsim
cu ochii la aceeaşi stea -
mai e nevoie de destin?


vezi mai multe poezii de: Lucian Blaga








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Firescul curs imi freamata ades,
De-mi zvarle mintea peste culmi,
Spre locul drag, pe care l-am ales,
Printre statui de vecinici ulmi -
S-am mas o clipa, de-am cules..
Cate-o naframa stransa-n palmi,
Pe-aceleasi strazi, de ne-nteles,
Privind spre trecatorii calmi...

Th3Mirr0r

th3mirr0r
luni, 11 mai 2015