La capătul luminat al memoriei

Autor:flavius


Adăugat de: flavius

duminică, 05 iulie 2015

Trec pe sub Turnul Sfatului cu oarecare exaltare
privesc atent din toate unghiurile,
clădirile Sibiului cu aură amestecată: gotică şi barocă.
Calc pe urme imprimate-n colbul vremii,
simt gândurile cum se joacă de-a v-aţi ascunselea
prin încăperile de artă ale muzeului Brukenthal
şi sunt un alt eu cu ochi de admiraţie.

Urmăresc fiecare pată de lumină vorbitoare
ca pe o prinţesă a unei epoci frivole,
mă încurc în sensurile migratoare
dint-unul în altul după o regulă haotică
pe care nu pot s-o descifrez.

La capătul luminat al memoriei
se înghesuie cuvintele care-mi filtrează umbrele
din copacii de pe margine
până-n interiorul înţelegerii deductive
a unui apostol ce nu lăcrimează.

Un altul mai îndoielnic i-a luat locul
şi Roma îl venerează.


vezi mai multe poezii de: flavius


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Frumos si placut. Te felicit aici pentru toate poeziile postate.
roxana
duminică, 05 iulie 2015