Durată în schimbare - Johann Wolfgang von Goethe

Doar o oră, ah, de-ar ţine
încă timpuriul har!
Dar vînt cald de vest, cum vine,
Ploi de flori aşterne iar.
Să mă bucur de verdeaţă,
Că ea umbră-ntîi mi-a dat?
Brusc furtuna o şi-nhaţă,
Toamna, cînd s-a clătinat.



De vrei fructe de pe cracă,
Partea ia-ţi cît mai curînd!
Unele stau să se coacă,
Altele în germen sînt;
Ploaia văii tale-afunde
îi dă alte noi splendori,
în acelaşi rîu şi unde
Nu înoţi de două ori.


Chiar şi tu! Tot ce, de stîncă,
îţi sta-n faţă,dur şi greu,
Ziduri şi palate încă,
Cu alţi ochi le vezi mereu.
Unde-i gura ce-ntremare
A găsit cîndva-n sărut?
Dar, pe stînci, piciorul care
Cu al caprei s-a-ntrecut?


Mîna ce, să facă bine,
Gingaş se mişca, molcům,
Formă, mădulare fine,
Toate-s altceva acum.
Tot ce poartă al tău nume,
într-un loc şi un moment,
A venit ca val anume
Şi se-aruncă-n element.


începutul şi sfîrşitul
Lasă-le-mpreună-acu!
Trecător eşti, mai grăbitul
Decît lucrurile, tu!
Mulţumit fii cu salutul
Muzelor ce-n veci promit:
Sufletului - conţinutul,
Minţii - forma, în sfîrşit.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.