îmi visez printr-o lacrimă dinții

Autor:paparuz


Adăugat de: paparuz

miercuri, 09 septembrie 2015

stau spânzurat de o stea căzătoare
cerul gurii mi se umple de cer
lumea zâmbeşte nudă
cu sufletul pătat pe dos
balansez viața
ca o madonă pruncul
nani-huţa
huţa-nani
(cerul e plin de sfinți goi)

se moare aglomerat
moartea e o tipă topless
împarte bonuri de ordine
spre edenul păcătoşilor

doar tu mă priveşti din eternitate
cu ochii închiși
cu iubirea deschisă
și degetele lumânări aprinse

(eşti atât de mică
dar atât de dumnezeu)

îmi visez lacrima
la rădăcina unui cactus

deșert înflorit


vezi mai multe poezii de: paparuz


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Imi place stilul. Metaforic, ai pictat lumea, credinte, ipocrizie, fatalitate, eu-l existand in acest cadru si un ideal, imblanzirea "cactusului"
Se pare ca toti trebuie sa imblanzim ceva, cateodata in noi.
Aprecierile mele!
roxana.c
joi, 10 septembrie 2015



:) multam
paparuz (autor)
joi, 10 septembrie 2015



Foarte profunde aceste versuri, Recunosc le-am citit de mai multe ori.
petrica_c
miercuri, 09 septembrie 2015