Punct - Ilarie Voronca



Ecuator fruntea sub sărutul amar.
Tren înspre trecut gestul ca album sau vis
Tuse ceasul prin pomi început de făurar
Amforă surâsul tău în coapse închis.

Mereu paşii se destramă ca vorbe.
Aur acest gând ţi-l dărui inel
Rătăcim ca-n biblie prin coridor în stea
În crescut, un cuvânt ca o privire.

Trup dizolvat în peisaj acid
Elastic psalm printre grădini şi scut
Ca un păun anotimpul în piept desfăcut
După tine uşile cerului se deschid.

Os în nisip, linişte întreruptă ca inimă,
Amurgul sparge fluier şi saltimbanc,
Rănile aerului glasul tău le vindecă.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ilarie Voronca



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.