Ochii - Ilarie Voronca

Uneori mâinile mele întâlnesc alte mâini
Care se cuibăresc în ale mele
Ca într-un cuib regăsit. Alteori
O faţă aruncă lumina sa pe obrazul meu.

Sau mai curând simt marea foarte aproape ca o răsuflare,
Alerg gâfâind spre ea. O văd
Luându-şi zborul ca o barză spre alte climate.
Vântul desfăşoară zgomotul oraşelor ca o pânză.

Dar la înapoiere
Privirea e prea largă pentru ochii mei
Ca un inel care cade
Din degetul unui adolescent.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Ilarie Voronca








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.