Fatalitate - Heinrich Heine

Vioaie stralucea steluta,
Ce jos din cer cazu apoi.
Ma-ntrebi, copila, ce-i iubirea?
O stea-n gramada de gunoi.

E ca un caine plin de rapan,
Ce zace mort in praf, murdar.
Cocosul tipa, scroafa geme
Tarandu-si pofta-n balegar.

O, de m-as prabusi-n gradina
Cu flori ce m-au dorit odata
Si unde vreau de-atata vreme
Sa am o groapa parfumata!





Traducere de Ion Bentoiu

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Heinrich Heine



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.