Prieteni, vin, o carte... - Hafez

Prieteni, vin, o carte și-un colț de câmp în floare :
Nu-i schimb pe nici o lume, de-aici sau viitoare.

Acel ce dă pe aur această bucurie,
e-asemeni celui care vându pe veresie

și harul și virtutea lui Iosif din Egipt.
O, vino ! Scena lumii încape infinit

și pe-un smerit ca tine și-un depravat ca mine.

Voios în colț te-așează ! Oricine prea puțin
e-n stare să-nțeleagă ciudatul meu destin.

Fermecătoru-mi idol un ins nedemn îl ține.
Așa mă-ncearcă Domnul. Dar inima, știi bine,

mult timp n-o să îndure ca deget de mișel
să profaneze astfel fără de preț inel.

Hafiz, bolnav e duhul acestei vremi. Cum oare
un înțelept sau doctor să-i afle vindecare ?

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Hafez








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.