O voce în tavernă... - Hafez

O voce în tavernă, ieri mi-a șoptit duioasă:
''Întoarce-te, căci hanul ambroziei-ți oferă.

''Ca Djemșid bea o cupa ! Din ea țâșnește-o rază
în care-ai să contempli a spiritului sferă.''

Pe prag, unde se vinde vin magic din ulcele,
dorm beți derviși ce-oferă coroane-mpărătești.

Cu capul stau pe-o piatră, picioarele în stele :
în ei vezi vanitatea mărimirilor lumești.

Eu odihni-mi-voi capul pe praful cârciumii,
căci sus acoperișul înalt până la cer e.

Cu cel care cerșește îndurător să fii :
așa vei înțelege divinele mistere.

De capeți în regatul săracilor coroană,
domeniu-ți se va-ntinde cât Calea Laptelui.

Să pleci cu-nțelepciunea pe calea siderală,
căci sunt primejdii multe, și-n drum lumină nu-i.

O, Hafiz, tu cel lacom, tu tot ce faci rușine-i.
Cum poți să ceri răsplată puterilor eterne ?

Nu știi să bați la ușa mizeriei și-a vinei.
- Să nu-ți scape din mână a' voluptății perne !

Divanul

traducerea George Popa

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Hafez








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.