Cochilii, nori - Giorgios Seferis


Aspectul unei zile

We planly saw that not a soul lived
in that fated vessel!
Edgar Allan Poe

Aspectul unei zile pe care am trăit-o acum zece ani,
în loc străin,
esenţa unei clipe străvechi ce a fâlfâit
şi s-a pierdut ca un înger al Domnului
vocea unei femei uitate cu atâta înţelepciune
şi cu atâta chin;
un final nemângâiat, înmărmurit amurg
dintr-un septembrie.

Case noi, clinici prăfuite, exantematic,
ferestre, prăvălii de sicrie...
S-a gândit cineva cât îndură un sensibil
farmacist care stă de gardă?
Dezordine în odaie: sertare, ferestre, uşi
cască mari guri ca nişte fiare sălbatice;
un om extenuat îşi dă în cărţi, caută,
citeşte în stele, cercetează.

Se frământă: Dacă vor bate la uşă cine va
deschide? De va deschide o carte
la cine va privi?
Dacă-şi deschide sufletul cine va privi? Lanţ.
Unde-i iubirea care desparte timpu-n două,
dintr-o dată, şi-l împietreşte?
Doar vorbe şi gesturi. Uniform monolog
în faţa oglinzii, sub un rid.
Ca un strop de cerneală pe batistă se-ntinde
plictiseala.

Toţi au murit pe bord, dar corabia îşi continuă
raţionamentul început la pornirea
din port.
Cum i-au crescut căpitanului unghiile...
şi şeful de echipaj e neras, el ce-avea
trei amante la fiecare escală...

Marea se umflă uşor, pânzele se înfoaie
şi ziua stă să scapete.
Trei delfini negri strălucesc, un surâs e
gorgona; uitat, un marinar face semn
călare pe gabie.

Adăugat de: Gerra Orivera


vezi mai multe poezii de: Giorgios Seferis








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.