Reflex 88 - George Ţărnea


Prea fericiţi nu suntem, dar plutim...
Aceasta-i tot ce suntem şi ce ştim
Despre ciudata stare care a fost
Lăsată nouă spre a-i da de rost...

Şi iată-ne supusi unei căderi
Prin zilele neprevăzutei veri,
Şi, iată-ne constrânsi la îndurat
Iubirea, ca pe un fapt adevărat,
Cu toate ale sale, care pot
Să ne usuce frunzele de tot...

Nemaiavând ce urme să lăsăm,
Prea fericiţi nu suntem, dar... visăm.


Adăugat de: Adina Speranta


vezi mai multe poezii de: George Ţărnea








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.