Celor amuțiți - Georg Trakl

Celor amuțiți



O, nebunia orașului mare, când seara
Arbori schilozi stau încremeniți lângă zidul negru,
Prin mască de argint privește spiritului râului;
Cu bici magnetic lumina sfichiuie noaptea de piatră.
O, sunetul scufundat al clopotelor de seară!



Cu spaimă înghețată prostituata naște copilul mort.
Spumegând, mânia Domnului biciuie fruntea posedatului,
Molimă purpurie, foamea sparge ochii verzi
O, râsul respingător al aurului!



Dar în vizuină întunecată
O umanitate mai tăcută sângerează în liniște,
Modelează din metale vârtoase creștetul care se eliberează

Traducere de Petre Stoica

Adăugat de: Cristian Ovidiu

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Citesc din nou cu admiraţie această poezie pe care o ştiam demult
Multumiri Cristian
LoreDana
joi, 11 februarie 2016