Apropierea morții - Georg Trakl

a 2-a variantă

O, seara ce trece prin satele întunecoase ale copilăriei.
Iazul sub sălcii
Se umple de suspinele infectate ale melancoliei.

O, pădurea ce ochii bruni și-i apleacă domol,
Când din osoasele mâini ale însinguratului
Se năruie purpura zilelor sale extaziate.

O, apropirea morții. Să ne rugăm.
În noaptea aceasta, pe perne calde, îngălbenite de tămâie,
Se răsfiră brațele firave ale îndrăgostiților.


Traducere Mihail Nemeș

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Georg Trakl








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.