Își legară încă-o dată telegarii între stânci,
şi tot răul lor purcese-a-se-mplini. Când soarta rea
îşi arată duşmănia, chiar şi cremenea atunci
se înmoaie precum ceara. Și-ncepură-a se lupta
şi mi se-nşfăcară iarăşi unul pe-altul de curea.
Ai fi zis că însuşi cerul cel măreţ în acea zi
nimici puterea mîinii peste seamă-a lui Sohrab.
Mâniat, Rostam întinse mâinile şi înhăţă
capul, braţele acestui crocodil înverşunat,
şi-i încovoie spinarea tânărului pahlivan.
Ceasul morţii îi sosise lui Sohrab, şi trupul său
n-avea pic de vlagă-n vine. Rostam, ca un leu turbat,
îl izbi-n ţărână; însă ştiind că Sohrab n-o sta
multă vreme subt el, trase iute dintru teaca sa
spada şi străpunse pieptul leului cel temător.
Ori de câte ori de sânge vei simţi că eşti setos
şi-ţi vei pângări jungherul lucitor, ursita rea,
ea la rându-i pizmui-va sângele din trupul tău,
şi fiece fir din perii tăi se va schimba-n jungher !
Sohrab răsucit mai scoase un oftat adânc simţind
că mult n-o să mai gândească nici la bine, nici la rău.
Spre Rostam grăi: „Aceasta-i numai din greşeala mea;
şi doar neagra mea ursită-n mână cheia ţi-a-nmânat
de la poarta morţii mele. De-asta nici o vină n-ai;
numai bolta cea albastră-a cerului m-a înălţat
şi de tânăr mă doboară. Tinereţea mea va fi
pentru gloată o pricină de batjocură şi râs,
fiindcă nalta mea statură, astfel fu zvârlită-n colb.
Mi-a spus maică-mea anume după care semne doar
recunoaşte-voi pe tata, şi-acest simţământ duios
pentru el, m-a dus la moarte. L-am cătat, să-l văd la chip,
viaţa mi-am jertfit în dorul de-al găsi pe tata. Vai !
truda mea a fost de-a surda ! Acum chiar de te-ai schimba
într-un peştişor din mare, chiar de-ai să te-ascunzi precum
noaptea-n vălul ei de bezne, şi chiar stea de vei fugi
în puzderia de stele, Soarele strălucitor
îl va smulge de pe lume tata şi m-o răzbuna
crud pe tine, când vedea-va cărămida că mi-i pat,
patul pentru vecinicie ! Unul dintre cei aleşi,
dintre cei semeţi războinici dovedi-va lui Rostam
cum i-a fost ucis feciorul şi-n ţărână azvârlit,
ca o zdreanţă, când pe tata-n lumea-ntreagă şi-l căta"
L-ascultă Rostam şi capul i se tulbură, din ochi
lumea îi pieri ca-n pâclă, trupul său slăbi încet,
vlaga-n vine i se stinse, la pământ se prăbuşi,
mintea-l părăsi... Pe urmă când se-aduse în simţiri,
scoase-un răcnet de durere şi în deznădejdea lui
întrebă voinicul: „Spune cam ce semne-avea Rostam?
Fie numele să-i piară dintre numele-ălor mari !
Căci eu sunt Rostam ! Pieri-mi-ar numele, ca bietul Zal
al lui Sam să se aşeze-n colb să plângă moartea mea !"
Notă informativă:
Zal- Adică Destan, taica-său.
Răcnete stârni din pieptu-i, sânge-n vine-i clocoti,
şi din cap îşi smulse părul şi boci. Si când Sohrab
îl văzu în starea asta pe Rostam, se prăbuşi
în leşin pierzînd simţirea; şi gemu: „Dacă-i aşa,
dacă eşti Rostam, tu insuţi nebuneşte m-ai ucis,
îmbătat de firea-ţi crudă. Vrut-am eu în fel şi chip
paşnic să te-aduc la pace, dar în tine n-am găsit
nici o umbră de pornire spre ceva duios. Acum
platoşa-mi dezleagă-ndată,vezi-mi trupul dezgolit
cum luceşte... Când la poartă răsunară trâmbiţe,
maică-mea dădu năvală cu obrajii-mpurpuraţi
de al lacrimilor sânge. Inima-i se strânse-n piept
doar la gândul despărţirii, şi-mi legă aici pe braţ
un onix: << E-o amintire, zise, de la tatăl tău;
Să-l păstrezi şi-adu-ţi aminte de el când va fi sosit
vremea de folos să-ţi fie. >> Dar, vezi, nu mi-a folosit
decât prea tîrziu, căci lupta avu loc fiul, vai !
a pierit aici subt ochii părinteşti...
Atunci Rostam
platoşa descopciindu-i, îşi văzu onixul vechi;
haine de pe trup rupându-şi, sfâșâindu-și pieptul gol:
„O, tu, cel răpus de mâna-mi ! Tu, cel care eşti vestit
în atâtea ţări şi neamuri !" Scoase bocete prelungi,
păru-şi smulse, şi pe creştet pulbere îşi presără,
îşi scăldă obrajii-n lacrimi. Şi Sohrab îi spune: „Nu,
nici un leac nu mai ajută, nu mai lăcrimâ de-acum !
La ce-ţi mai slujeşte, oare, singur dacă te omori?
Ceea ce acum e faptă, trebuia înfăptuit... "
Când strălucitorul Astru părăsi boltitul cer,
fără ca Rostam să vină-n tabără de prin deşert,
douăzeci de mari războinici veghetori porniră-n trap
să mai vadă ce se-ntâmplă pe cel câmp de înfruntări.
şi găsiră în picioare cei doi cai mânjiţi de colb,
iar despre Rostam nici urmă...Și văzând că bravul lor
cel cu trup cât elefantul nu-i în scări pe telegar,
nici pe câmpul răzbunării, mort de-acuma l-au crezut;
şi-atunci capetele-acestor mai-mari tulburatu-s-au.
Se zoriră pe Kei Kavus să-l vestească năpristan
căci de astăzi al puterii tron pierdut-a pe Rostam.
Toată oastea scoase-un răcnet, lumea-ntreagă amuţi.
Kavus porunci să sune trimbiţele şi prelung
tâmpinele duruiră, şi Tus, capu-ntregii oşti,
lângă tron veni şi şahul zise către-ai săi viteji :
„Grabnic plece o cămilă spre cel loc însângerat,
pentru-a şti ce săvârşit-a Sohrab; căci va trebui
crunt să plângem noi Iranul, dacă s-o adeveri
vestea-aceasta-ntunecată. Cine dintre voi, persani,
va-ndrăzni să deie pieptul cu Sohrab, dacă Rostam
este mort? Atunci, olaltă, trebui-va pe Sohrab
să-l izbim, ca niciodată să nu mai răsară viu
pe-acest câmp de bătălie !"
Zgomote când auzi
de prin tabără, acestea zise Sohrab lui Rostam:
„Viaţa-mi când acum se duce, soarta s-o schimba la tiurci;
dovedeşte-mi duioşie şi împiedică-l pe şah
împotriva lor să-şi mâne oastea mare, căci vei şti:
doar încrederea în mine la război i-a aţâţat
de-au pornit peste hotare să ajungă în Iran.
Multă vreme le-am spus vorbe minunate şi le-am dat
tuturor nădejdi depline că avea-vor tot ce vor.
Cum puteam să ştiu atuncea, o, slăvitule viteaz,
că de-a tatălui meu mână voi pieri . . . ? Neliniştiţi
nu ar trebui să fie la întoarcere; spre tiurci
zvârle-ţi doar priviri blajine. Peste tot pe unde-am fost,
din această cetăţuie un ostatic am ţinut,
bravul ce l-am prins în laţul azvârlitului arcan.
I-am pus grabnic întrebarea cum să mi te recunosc,
căci icoana ta naintea ochilor îmi strălucea;
însă gura lui într-una n-a-ndrugat decât minciuni,
dar a lui este greşeala că un loc ce-i hărăzii
gol rămase; cuvântarea-i visul mi l-a spulberat,
şi a zilei strălucire pentru mine s-a cernit.
Cercetează-iranienii şi-ntre ei îl vei afla,
şi nu-ţi pese dacă viaţa-i smulsă-o fi din rădăcini.
Semnele pe care mama mi le-a arătat cândva,
le-am văzut însă crezare ochilor eu nu le-am dat.
Soarta scrisă mi-i pe creştet şi a trebuit să mor
de-a părintelui meu mână. Ca un fulger am venit
şi mă risipesc ca vântul; poate că te-oi întâlni
fericit acolo-n ceruri . . . "
Lui Rostam de-atâta chin
îi pierise răsuflarea; inima-şi simţi arzând,
ochii i-notau în lacrimi; iute-ncălecă pe Rakş
cel cu fulgerul asemeni. Pieptul plin de sânge-aprins,
zguduit de-adânci suspine, merse-n faţa taberei,
şi amar striga sărmanul covârşit în cugetu-i
de durere şi de zbucium şi de ceea ce făcu...
Notă informativă :
cei hărăzii gol rămase - Adică e vina lui Hedjir că nu
s-a bucurat de binefacerile promise de Sohrab,
dacă i l-ar fi arătat pe tatăl său, Rostam.
Când oştenii îl văzură, îşi plecară fruntea-n colb;
Cerului îi mulţumiră că Rostam se-ntoarse viu
din cel câmp de înfruntare; dar văzându-i colbuit
capul, sfâşiat veşmântul, pieptul gol şi-nsângerat,
laolaltă-l întrebară ce anume s-a-ntâmplat
şi ce-i tulbură atâta inima. Le povesti
despre groaznica-ntâmplare şi de mândrul său fecior
doborât de el . . . Atuncea el şi oastea-i la un loc
izbucniră într-un jalet şi iar mintea-l părăsi
pe Rostam. Acesta spuse celor căpetenii mari :
„Zice-s-ar că mie astăzi îmi lipseşte duh şi trup.
Bine-ar fi din voi nici unul să nu-i bată pe cei tiurci,
că-i destul de mare răul săvârşit de mine azi."
Zevare veni aproape de Rostam, având pe el
zdrenţe de veşminte rupte, pieptu-n unghii sfâşiat.
Când Rostam pe al său frate-l văzu astfel, îngână
tot ce-i glăsuise fiul doborât, adăugând:
„Rău mă căinez de fapta-mi, mă adastă-osândă grea.
Eu, nemernicul, bătrânul, am ucis odrasla mea;
smuls-am trunchi şi rădăcină cu acest măreţ vlăstar.
Pieptu-i însu-mi despicat-am. Iar încovoiatul Cer
va să-l plăngă pe vecie ." şi-i trimise lui Human
o poruncă „De-acum spada răzbunării-n teaca ei
să rămână. Peste oaste căpetenie-ai rămas,
grijă ai de ea şi ochii nu-i închide nici în somn.
Cât priveşte despre mine, nu vreau să te mai înfrunt,
şi de astăzi înainte nici nu vreau să te mai văd:
tu ascuns-ai adevărul lui Sohrab, feciorul meu,
fiindcă rea iţi este firea; cu un fier încins în foc
sufletul mi-ai ars şi ochii !"
Pahlivanul Tahamtan
zise fratelui acestea: „O, războinice vestit,
duh străluminat, urmează-l pân' la Oxus pe Human,
şi zor nu da nimănuia." Zevare plecă pe loc,
lui Human ducându-i vorba pahlivanului mâhnit.
Bravul Human ce-l deprinse pe Sohrab de-a se lupta
în cumplitele războaie, îi răspunse lui Rostam:
Notă informativă:
Tahamtan - celălat nume al lui Rostam.
Oxus - fluviu la hotarul Indiei.
„El, Hedjir gâlcevitorul şi răuvoitorul, el
a ținut ascunsă taina ce-o căta feciorul tău.
L-a-ntrebat Sohrab de semne după care ar putea
tatăl să şi-l recunoască, dar Hedjir l-a amăgit,
cugetu-i ținând în beznă. Prin nelegiuirea sa
ne-a adus nenorocirea asta, şi va trebui
să-i tai capul ! . . . " Se întoarse Zevare şi lui Rostam
îi grăi de Human, oastea-i, şi de ticălosu-acel
de Hedjir răuvoitorul, ce-l ucise pe Sohrab . . .
Rostam ascultând acestea se întărâtă, că-n ochi
lumea i se-ntunecase; şi de-acolo de pe câmp,
la Hedjir în goană-ajunse zguduindu-l rău de piept
şi izbindu-l, scurt, de țărnă, trase-un lucitor jungher
vrând să-i taie căpătâna. Dar cei mari descălecând
îndurare îi cerşiră, pe Hedjir smulgându-l
ei de la poarta mortii sale . . .
Câtva timp trecând astfel,
Rostam lîngă fiu şi-ntoarse bietul suflet sângerând;
cei mari, Tus, Gudarz, Kostaham, îl urmară-n trist alai ;
bravii toți năltară glasul căutând spre Cel-de-Sus,
El să-l sprijine pe-un tată şi să-i vină-n ajutor
chinul, zbuciumul din suflet să şi-l poată birui.
Rostam înşfăcă jungherul însuşi spre a-şi despărți
de trup capul cel nemernic ; se-azvîrliră-asupra lui
toti cei mari şi de sub pleoape lăcrimară sânge cald,
si Gudarz acestea-i zise : „La ce-ți mai ajută-acum
lumea s-o prefaci în pulberi ? Chiar rănind o sută inşi,
ce-alinare vei aduce falnicului tău fecior ?
Dacă viată să trăiască mai avea pe-acest pământ,
ar mai fi trăit, cu el mai trăiai şi tu;
şi de-a trebuit feciorul tău să plece de aici,
cugetă că nu e vecinic nimeni pe acest pământ.
Toți suntem a Mortii pradă, fie că purtăm pe cap
drept podoabă-o diademă sau o chivără de fier.
La soroc, iți dai sfârşitul ; după viață ce va fi,
nimenea nu ştie încă. Cine, preamărit Rostam,
e scutit de grija Morții ? Drumul, fie lung sau scurt,
ce-l va face-n urma noastră Moartea, pas cu pas, pândind,
s-o sfârşi când ne-o ajunge şi când fi-vom nimiciți !"
Cronica Șahilor
Traducerea George Dan
Adăugat de: ALapis
vezi mai multe poezii de: Firdousi
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfred de Musset
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carlos Drummond de Andrade
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dsida Jenő
Du Fu
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Heinrich Heine
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Keats
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louise Gluck
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Talov
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Walt Whitman
Wang Wei
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yuri Kageyama
In iarna anului 1932 a fost atat de frig incat cascada Niagara Falls a inghetat complet.
1931 -La Calcutta (India) a avut loc un accident aviatic, în urma căruia aviatorul Radu Beller a murit, iar principele G.V Bibescu a fost grav rănit.
2002 -Fostul rebel Xanana Gusmao a fost ales preşedinte prin plebiscit preşedintele celui mai tânăr stat din lume - Timorul oriental.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican
Distribuie: