Adolescentul - Feodor Dostoievski


O, nu incape nici o indoiala ca din punct de vedere moral, barbatul este robul femeii, mai ales daca este marinimos!

“Hotarat lucru, cu totii, fara exceptie, ma socotesc un mucos lipsit de vointa si de caracter, din care poti face ce vrei!” imi ziceam eu indignat.

In orice caz, e destul de naiv ca sa fie sigur de succes. E prost si infipt ca toti oamenii de afaceri, iar prostia unita cu obraznicia constituie o mare forta.

Atunci cand iubeste, rusoaica se daruieste cu totul, ea nu precupeteste nimic, nici clipa, nici viata intreaga, nici prezentul, nici viitorul, fiindca nu stie sa dramuiasca nimic, nu ascunde si nu pune nimic deoparte, si de aceea frumusetea ei trece in scurta vreme asupra barbatului pe care-l iubeste.

Admitand chiar ca nu eram prea credincios, totusi nu se putea ca ideea aceasta sa nu ma framante, nu puteam sa nu ma intreb adesea cum va trai omul fara Dumnezeu si daca aceasta va fi vreodata cu putinta. Inima mea imi raspundea ca omul se poate lipsi de credinta pentru o perioada oarecare, insa nu pentru totdeauna.


vezi mai multe poezii de: Feodor Dostoievski








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.