Despre reprezentația unei inimi și revelația unui idiot

Autor:florianruse


Adăugat de: florianruse

marţi, 16 august 2016

Faptele, ziceai convinsă,
cândva, (stârnindu-mi ceva stres),
vorbesc de la sine, însă,
adesea cu subînțeles…

Acum, când asta-mi amintesc,
îmi spun că lucrurile-au sens…
(Hm, ce ironic să-ntâlnesc
așa o sursă de nonsens!)

De pildă, încă din debut
vorbele-ți sunau de-nțeles,
apoi, mai toate-au început
să capete-un subînțeles...

Fiecare subînțeles
la rândul lui a căpătat,
un alt și-un alt subînțeles...
(Ce mai, treaba s-a complicat!)

Strat peste strat s-au așezat
subînțelesurile-n timp,
până când am realizat
cât trebuie s-aduc a tâmp:

Pare-se-ntreg acel zgomot,
de fapt, tăinuia "delicat"
c-al inimii tale ropot
nu-mi era mie dedicat...


vezi mai multe poezii de: florianruse


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Dragoste
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Multumesc pentru vizita si semn, Carmen!
Ma bucur mult daca ti-a placut textul!
florianruse (autor)
marţi, 16 august 2016



:)) Frumos ai pus in versuri trezirea la realitate! Mi-a placut poezia ta! Felicitări!
Ina M.
marţi, 16 august 2016