Dar sunt si amintiri adevarate

Autor:Mircea Ivanescu


Adăugat de: ioana

joi, 22 ianuarie 2015

Si eu am umblat odata cu o amintire
in maini, strangand-o atent, sa nu-mi scape.
(imi alunecase odata — si se rostogolise de-a dura
pe jos. am sters-o frumos, cu maneca hainei
nu mi-a fost frica, amintirile mele sunt mingi —
nu se sparg niciodata, numai ca daca-mi scapa,
din maini, se pot rostogoli foarte departe —
si mi-e lene sa mai alerg dupa ele, sau chiar
sa ma intind la marginea mea, sa-mi las mana
din ce in ce mai lunga in jos, sa fugaresc amintirea.
imi iati mai bine o alta. si asta poate fi falsa.)
si eu am umblat, deci, odata cu o amintire
in brate — (si ma gandeam, cu un ranjet
rau, ca intr-o carte celebra, nu mai stiu cine
umbla cu propriul sau cap prin infern, luminandu-si
drumul), si parca nu e totuna ?


vezi mai multe poezii de: ioana


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.