Daniel Vișan-Dimitriu - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Armonii de vară

    De-ai fi o frunză printre alte mii,
    Iar eu un sunet slab purtat de vânt,
    Te-aș căuta, căci numai tu ai ști
    Să simți ce sunt, să vezi în mine-un cânt.

  • Hoția privirii

    Hoția privirii

    Ce crezi tu, fătucă hoață de privire,
    C-ai să să scapi cu una, două sau cu trei

  • Spune “Nu”

    Trecut-au pe-aici luptătorii
    pe cai și strigând: “Alelei!”,
    cu steagul simbol al terorii
    și-n piepturi cu inimi de lei.

  • Neliniști de seară

    Aud chemarea zilei când noaptea mă-mpresoară
    Și strigătul luminii în visurile ei,
    Neliniști mă inundă în fiecare seară
    Când cerul licărește-n alaiuri de scântei.

  • Gânduri șoptite

    Căutam să-ți prind privirea într-o plasă de albastru,
    Să-i simt zbaterea în brațe de alinturi ce scânteie
    Într-o odă-a bucuriei ridicată dintr-un castru
    Care,-n pieptul meu, pulsează pentru-o singură femeie.

  • Zodiac

    E primăvară, iar, iubita mea,
    Și ne-nălțăm, în dansurile noastre,
    Spre infinitul dalelor de astre
    Ce-așteaptă pașii noștri-a le călca.

  • Etern sub albastru

    Mă-mbie spre o lume sălbatică și rece
    poteca adâncită în pătura de nea
    din care, când o voce i-a poruncit să stea,
    nici Timpul cel puternic n-a îndrăznit să plece.

  • Aur și argint

    Ești singură-n apus, în prag de toamnă,
    când gândurile-ți toate, purpurii,
    îți urcă pân’ la nori și te îndeamnă
    să le urmezi, ca ele să devii.

  • Plouă, iubito!

    Iubito, plouă-afară, plouă iară,
    Dar e frumos tabloul, nu e trist,
    E-o ploaie de culori, iar eu asist
    Penelul care-mi plouă-a primăvară

  • Cristale de uitări

    Mă depărtam de amândouă maluri
    Ce îmi strigau nefericirea lor,
    Iar eu, sub ale gândurilor voaluri,
    Vâsleam și le priveam, nevăzător.