Dacă albastrul tău e virusat

vineri, 01 ianuarie 2016

(Lui Aristip sau lui... Paul Rotaru)


nu-mi ascunde în mâneca spaţiului canibal valsurile solare ielele mi-au dat dispensă de vrajă
am transformat în izvoare expiraţia răşinoasă a lutului
am închis în bulbi văzduhuri reformatate de păsări
cerul mă-nveleşte vindecător ori de câte ori mă izbesc de colţurile lumii
pulsaţia trăirii îţi schimbă frecvenţele jocul îmi trimite picioarele să absoarbă misterele
toate potecile virgine şi luminişurile
tot ce mi-a legat respiraţia de seninătatea privirii în mine amestecă aromele înghit universuri în combustii lichide
nu mă mai ştiu sau poate lumea întreagă care mă dansează se rătăceşte între două apusuri rebele
fierb sub clipă împrumutată
revelaţia unicităţii îţi ţipă inspirul din pielea umedă
sub candori inefabile îmi adun pleoapele-n palme sterilizez visele de mare
şi eliberez vulturii

până la următoarea lună plină programez traiectoria stelelor în coapsa lumii
decupaje în violet scriu obstinat rescriu harta astrală
de care sunt responsabil

doar maestrul de ceremonii încă trudeşte să împletească
din frânghia destinului cheia sol deasupra genunii
valsul reîncepe…

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.