Cristi - creaţii proprii

cristidescriere1

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Coboara toamna

    Coboara toamna-ncet din slava,
    Naframa galbena-i rasare
    Si peste varfuri de dumbrava
    Ii flutura departe-n zare.

  • Seara de toamna

    Ah! ce frumoase-s serile de toamna!
    Prin frunze reci doar un fior adie;
    S-arata-n deal, cu fata purpurie,
    A noptilor fermecatoare Doamna.

  • Toamna

    Te uiti cum musca toamna din verdele padurii,
    Cum fiecare frunza e-o inima bolnava
    Cu leziuni de unghii si picaturi de sange?
    Si-n mine bate-o frunza, ciudata si firava.

  • Toamna

    Bate toamna nucile,
    Aureste frunzele,
    Indulceste merele
    Ce esti trist, mai greiere?

  • Zambet de toamna

    Zi vitrega si-un ceas urat,
    Si-o toamna care-ngalbeneste
    Ba mi-amintesc de ea si rad,
    Ba rade ea si-si aminteste.

  • Cadran de toamna

    Ne istovira anii cu-atitea ceasuri mari.
    Femeile plecara spre cine stie unde.
    Bate un vint, prietenii-s mai rari.
    Aceste drumuri unde vor raspunde ?

  • Clar de toamna

    Un miros de aur si fum
    si-un altul - presimtit - de ninsoare;
    amandoi aicea sezum
    in vara dogoritoare.

  • INSULA, toamna

    Insula, toamna si iar
    Apa a de soapte.
    Marea, molatic clestar,
    Mierla si viile coapte.

  • Acum cind toamna

    Acum cind toamna roade frunzisurile verii
    Tragind pe ochi casinca de bruma si de nouri,
    In sarja de turniruri, aezii si truverii ii chem cu deznadejde, ii strig cu lungi ecouri.
    Si

  • Toamna, atunci

    Se uita toamna dupa mine lung,
    Cum trec horind de se-nfioara zarea
    Si zvarle trufasa cu bruji de soare.
    De aur sub picioare mi-i cararea.