A bătut la usa ta - Costache Ioanid

A bătut la uşa ta
cineva...
şi n-a răspuns nimenea.
În tăcerea negrei nopţi
stă un om şi plânge...
Faţa Lui e numai răni,
pieptul numai sânge.

- Cine eşti, străin pribeag?
Cine eşti?
De-a cui jale pribegeşti?
Pentru cine Te-au brăzdat
bice fără număr?
Ce povară Ţi-a lăsat
rana de pe umăr?

- Eu sunt robul ce slujesc
tuturor...
Un om al durerilor...
Nimeni plată nu Mi-a dat...
Numai spini şi ură.
Numai roşii trandafiri
pieptul Mi-l umplură.

Eu sunt Pâinea ce S-a frânt
lumii-ntregi.
Şi sunt vinul noii legi!
N-am venit să-ţi plâng în drum
răni usturătoare...
Plâng pe cei ce pierd acum
ultima chemare.

A bătut la uşa ta
cineva...
Şi n-a deschis nimenea.
Poate niciodată
mâna Lui la uşa ta
n-are să mai bată!

Adăugat de: M Horlaci

vezi mai multe poezii de: Costache Ioanid








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu plăcere flori..

O să încerc să pun cat de multe poezii pot cu marele Costache.
M Horlaci
joi, 10 septembrie 2015



Fara cuvinte. Multumesc mult Mitica!

Cu drag,
Flori
flori.paun
joi, 10 septembrie 2015