Clopoţelul Primăverii

Autor:Flavius Laurian Duverna


Adăugat de: Duverna

duminică, 06 martie 2016

Clopoţelul Primăverii

De sub mantia cea albă
A zăpezii-n ger presate,
S-a ivit... o floare dalbă
Prima 'n-a aurului salbă,
Cu petale-oval marcate.

Ea-i plăpândul... ghiocel,
Floarea dragă primăverii,
Şi-aşa gingaş... mititel,
Cu-al său dulce clopoţel
A sunat... sfârşitul iernii.

Chiar de este frig afară
Şi de vânt încă mai bate,
Din crusta rece răzbate;
El e semn de primăvară,
Prima floare, între toate!

La toţi el cu drag aduce
După iarna ce-a trecut
Cu-al ei avânt şi tumult,
Bucuria scumpă, dulce,
Primăvara, c-a-nceput!

Dacă sufetu-ţi vibrează
La prezenţa-i drăgălaşă
În frumoasa lui cămaşă,
Asta arată că veghează
Floarea mică şi gingaşă.

Ca un sol de veste bună
Primit este de-ori şi cine
Cei ce-au suflete senine,
Cei ce-l caută, împreună
Văd prin el, dorinţe pline.

El e scump şi maiestuos
Pentru cei ce vor să vadă
În timpul de promenadă -
Cum căpşorul şi l-a scos
De sub stratul de zăpadă.

Dumnezeu l-a programat
De-a vesti-al iernii sfârşit
Şi pe drept, sol s-a numit,
Că s-a... desprimăvărat,
Dând semnalul mult dorit.

Flavius Laurian Duverna


vezi mai multe poezii de: Duverna


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Primăvara
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.