Visul unui curios - Charles Baudelaire

Cunoști tu ca și mine plăcuta chinuire
Și-i faci pe toți să spună uimiți:" Ce om sucit"!
- Muream. Simțeam în firea mea plină de iubire
Dorință, dar și groază, un chin deosebit;

Și spaimă, și speranță, dar fără răzvrătire,
Cu cât fatalul ornic mergea tot mai grăbit,
Cu-atât simțeam în chinu-mi o aspră mulțumire
Și mă smulgeam din ceea ce-i vechi și-obișnuit.

Eram cum e copilul când, dornic de spectacol,
Cu ciudă vede-n pânza cortinei un obstacol...
Deodată adevărul cuprinse duhul meu:

Murisem fără veste și zorile cumplite
Mă-nvăluiau. - Cum , asta e tot? Pe nesimțite
Cortina se-nălțase; eu așteptam mereu.

traducere Al. Philippide

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Charles Baudelaire








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.