Ceva mai nimicuri despre cuvinte

Autor:florianruse


Adăugat de: florianruse

vineri, 11 decembrie 2015

Nu am idee ce se întâmplă de la un timp cuvintelor,
însă parcă își pierd pe zi ce trece din greutate...
Cine știe? Probabil s-or vrea și ele în pas cu vremurile,
așa că și-au impus o dietă strictă... E dezarmant, ce mai.
Doare, pur și simplu, să le vezi coastele anorexice…

Am citit undeva că anorexicului
îi este defect modul de a se vedea pe sine,
și cu cât mai mult se sluțește, cu atât mai tare
are impresia că ar câștiga în frumusețe...
De aceea mă întreb, ce s-o întâmpla cu limba
atunci când cuvintele or ajunge
să se orbească singure în oglinzile lor strâmbe,
cu "frumusețea" maximă la care pot ajunge.

Nu știu ce să mai cred în privința cuvintelor,
însă și cărțile din ziua de astăzi,
parcă devin din ce în ce mai imponderabile...
Ai zice că e ceva cu gravitația...
Chiar și eu, acum, privind mai atent ce tocmai am scris,
realizez cât de atinse de boală îmi sunt cuvintele...
Au prins deja acea paloare cadaverică...
Văzându-le cum arată,
aproape că îmi vine să le dau o mână de ajutor,
însă, știu deja că asta nu ar ajuta cu nimic.
Până la urmă, la ce le-aș mai farda atâta,
când ele nici nu prea dau semne că și-o doresc?

Poate că o fi ceva și cu libertatea asta de exprimare...,
care în exces, pare a ajunge să nu mai aibă cuvânt,
sau dacă îl are, e mult prea lipsit de greutate,
ca să conteze…


vezi mai multe poezii de: florianruse


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Pentru CRITICUL BLIND

E dreptul cititorului sa decida daca ceea ce citeste, este sau nu poezie. Va marturisesc ca nu prea m-a interesat acest aspect atunci cand am scris acest text.
Iar cum dumneavoastra nu vedeti acest text ca poezie, inteleg cu usurinta de ce ati scris, foarte frumos de altfel: "poezia nu trebuie pacalita , iar aici la tine înfometarea cuvintelor nu te ajuta sa îngraşi vesul..."
Totusi, textul in sine, nu l-am pacalit - eu, neexcluzandu-ma explicit pe undeva pe la sfarsit din categoria celor ale caror cuvinte sunt atinse de aceasta boala. (Ar fi fost chiar penibil, pana la urma, ca versul meu din aceasta, hai sa-i zicem, poezica, sa aiba prea mare valoare estetica).
Mi-ati sugerat sa ma aplec mai mult pe postare si va asigur ca am facut-o, mai ales pentru ca am inceput de ceva timp sa va respect parerile. Insa, inca nu am observat vreo fractura logica (aspect la care chiar tin) in acest text.

(Si va rog sa ma scuzati pentru acel indepartat dialog al nostru... Nu va cunosteam absolut deloc, si am avut atunci impresia ca vreti sa ma puneti in incurcatura numai asa... din amuzament. Mai avusesem o experienta de genul asta pe un alt site...)

Cu respect!
florianruse (autor)
sâmbătă, 12 decembrie 2015



postarea prezenta nu pare a fi o poezie...ci o plimbare pe miriste....

poezia nu trebuie pacalita , iar aici la tine înfometarea cuvintelor nu te ajuta sa îngraşi vesul...

te rog sa te apleci mai mult pe postare..

Consideratie...
CRITICUL BLIND
sâmbătă, 12 decembrie 2015