Violenţa orelor - Cesar Vallejo

toţi au murit.
a murit donia Antonia, răguşită, care făcea
pîine ieftină în oraş.

a murit preotul Santiago, cel căruia-i plăcea
să-l salute tinerii şi fetele, răspunzîndu-le
tuturor, fără deosebire : "bună ziua, Iosif! bu-
na ziua, Maria!"

a murit tînăra aceea blondă, Carlota, lăsînd un
copilaş de câteava luni, care a murit după aceea
la opt zile după mama lui.

a murit mătuşa Albina, care ştia să cînte
atît de frumos despre vremuri apuse şi moşte-
nite, în timp ce cosea în coridor, pentru Isidora,
slujnică din naştere, preacinstită femeie.

a murit un bătrîn chior, al cărui nume nu mi-l
aduc aminte, dar care dormea la soarele dimi-
neţii, rezemat de uşa tinichigiului din colţ.

a murit Fulger, cîinele cît mine de înalt, ră-
nit de un glonţ al nu se ştie cui.

a murit Lucas, cumnatul meu, cel de care-mi a-
mintesc cînd plouă şi pe care nu-l pot înlocui
cu nimeni.

a murit mama în revolverul meu, în pumnii
mei sora şi fratele în maţele mele în-
sângerate, toţi trei legaţi prin aceeaşi tristă
tristeţe, în lunile de august, an după an.

a murit cîntăreţul Mendez, înalt şi foarte beat,
cel care scotea din clarinet melancolii întregi,
făcînd să doarmă găinile din cartierul meu mai
înainte de apusul soarelui.

a murit eternitatea mea şi stau s-o priveghez.


vezi mai multe poezii de: Cesar Vallejo








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.