Tristeţi de ftizic - Camil Baltazar

Vecinule de pat,
În asta seara sa faci lampa mai mica,
Si când va fi de-a binelea înnoptat

Îti va spune glasul meu pe de-a-ntreg
Tot ce în nopti de chin încetosate
Te-au lasat sa banui
Cuvinte frânte de jale si printre dinti zdrumicate.

Eu vad, prietene, tu esti de pe-acum trist
Si la masa ai stat tot cu ochii plecati,
Încât sora Ioana, cea rea,
A spus sa ne mute, ca suntem certati.

Ci în noaptea asta vom sta de veghe
Cu paturile mai mult alaturate,
Si ca sa ne simtim mai bine
Vom împleti mâinile în chip de fratinatate.

Si cu cât vorbele vor fi de tristeti mai îngeruite,
Cu-atât mâinile s-or prinde mai în caldura.
Si asa de fratesc le vom strânge
Ca sufletele amândurora vor pluti, sincere, pe gura.

Si daca va fi prea dureros spusa povestea-mi,
Iar noi ca un singur trup, subt plapumi, ne vom strânge,
Va fi asa de mult noapte si-n noi asa de mult tristete
Ca lampa se va stinge...


vezi mai multe poezii de: Camil Baltazar








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.