Călăul

Autor:stefan doroftei doimaneanu


Adăugat de: stefan doroftei doimaneanu

marţi, 28 iunie 2016

Noapteal e albă și arde și seacă,
Secundele albe mă mușcă feroce,
Plafonul e lacul cu nuferi pe moarte,
Cearșaful mă inundă cu albul atroce.

Se-aprinde genunea cu roiuri de stele,
Durerea mă lovește cu și pietre de jar,
Pe cărările gândurilor, devenite șosele,
Se plimbă strigoii fără pic de habar.

Tăcerea se pierde prin site de gene,
Nesomnul se stinge undeva pe aproape,
Peste ochii-mi de ceară se-așterne trecutul,
Uitarea de sine se ascunde în pleoape.
.............................................................

Decorul renaște în fantasme și umbre,
Scame se scurg din zdrențe de gânduri,
Orchestre de greieri îmi cântă balade,
Lumina mă soarbe, prinzându-mă-n muguri.

O zână se plimbă pe alei înstelate,
Surâde, chemându-mă în lanul de sori,
Purtat de zefir și pe aripi de îngeri
Plutesc lângă aștrii, prin grădina cu flori.

Mă prinde de brațe, mă strânge la piept,
Mă soarbe din raze, se unduie lin,
M-alintă cu frunzele rupte din nori,
Pe buze-mi așează fierbinte, un crin.

Copacii haihui ne-aclamă frenetic,
Fericiți, au părăsit cu toții pădurea,
Aleargă căluții pe blaturi de tort,
Călăul de vise își ascute securea.

Și taie, crestează, lovește cu zâmbet,
Mor copaci și iubiri pe tărâmul feeric,
Fruntea-mi plină de ploaie în perne asudă,
Regăsesc viața-mi aspră, respirând întuneric.

Dar el gâdele, ucigașul, e aici lângă mine,
Mă-ndeamnă asiduu să mai urc două trepte,
Pe tavanul pustiu licăresc două stele ,
Pasul meu îl sfidează ! Încă are proiecte !


vezi mai multe poezii de: stefan doroftei doimaneanu


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: XLIV.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Carmen,
Îți mulțumesc din suflet ! Mă bucur că ești aici
și înțelegi !
stefan doroftei doimaneanu (autor)
duminică, 10 iulie 2016



Avem, cu siguranță, suflete nemuritoare! Numai că nu suntem conştienți de acest lucru...Suntem în trecere pe Pămant...de cateva ori, pană ajungem la armonia şi lumina Universului, pană ne întoarcem de unde ne-am desprins! Sunt conştientă de acest lucru! :)) Să ai parte de lumină şi armonie in suflet, Ştefan! Cu drag,
Ina M.
sâmbătă, 09 iulie 2016



Carmen,
Eu scriu poezie, inspirată din trăirile unei vieți
ce a avut parte de aproape de toate durerile frumoase și urâte ale vieții. La un moment-dat cred că am stat de vorbă și cu Dumnezeu, dar asta numai el o poate preciza cu siguranță. El mi-a dat răgaz să mai scriu câte ceva, pentru a da de înțeles lumii că totuși suntem nemuritori
prin sufletul nostru! A nu se uita ! Suferința
ne paște la orice colț ! Nu o băgați în seamă !
Mulțumesc !
stefan doroftei doimaneanu (autor)
sâmbătă, 09 iulie 2016



Ai dat, în versuri, o tuşă acelor perioade din viaţă care sunt pictate cu suferinţă! Şi ai făcut-o atât de frumos încât tabloul suferinţei pare mai frumos! Felicitări, Ştefan!Cu drag,
Ina M.
sâmbătă, 09 iulie 2016



Elegantă şi plină de frumos această poezie
deea
joi, 30 iunie 2016



andrei I,
Îmi face mare plăcere să știu că versurile mele emoționează. Mulțumesc din suflet !
stefan doroftei doimaneanu (autor)
miercuri, 29 iunie 2016



Extraordinar de emotionanta poezie, sincer m-a atins
andrei I
miercuri, 29 iunie 2016



casandra,
Cu drag, te mai aștept. Mulțumesc !
stefan doroftei doimaneanu (autor)
miercuri, 29 iunie 2016



Am trecut pragul poeziei tale cu drag.
casandra
marţi, 28 iunie 2016