Rubaiaturi. Catrene monorimice V - Baba Tahir

20.
În lumea asta, fluture asemeni mie - nu-i.
Şi nici vreun alt nebun asemeni să mai fie - nu-i.
Vezi, şerpii şi furnicile îşi au sălaşul lor.
Pentr-un sărman ca mine, nicio coşmelie - nu-i.

21.
În cuget, doar grăuntele pierzării - încolţeşte,
şi-n crângul meu doar floarea frământării încolţeşte.
Atâta mi-e de sterp pustiul inimii,
încât în el doar iarba disperării - încolţeşte.

22.
Ca un pocal mi-e inima când plânge,
încât oftatul meu o poate frânge.
De plâng cu sânge nu-i mirare: -s pomul
ce-şi are rădăcinile în sânge.

23.
Un singur chin dac-aş simţi, - ce bine-ar fi!
Şi scurt dac-acel chin ar fi, - ce bine-ar fi!
Să-mi stea la căpătâi un vraci sau vreo iubită
Şi numai unul de-ar veni, - ce bine-ar fi!

24.
Ca naiul jeluieşte inima-mi pustie...
Durerea despărţirii-o simt mereu mai vie
şi pân-la Ziua Judecăţii mă va pârjoli.
Dar când veni-va Ziua, numai Domnul ştie.

25.
E primăvară. Trandafirii-n crâng mă-mbie...
Pe orice ram se strâng privighetori, o mie...
Dar eu pe niciun câmp nu pot să pun piciorul.
Mai arsă inimă c-a mea n-aş vrea să fie!

26.
Sunt pasărea de foc ce poate-aprinde-n pripă
întreaga lume c-o bătaie de aripă.
Zugravul pe-un perete de m-ar zugrăvi,
icoana mea-ar aprinde casa într-o clipă.

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Baba Tahir








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu plăcere, Nadira!
a scris acum o mie de ani.
ALapis
joi, 21 aprilie 2016



E o plăcere să citesc acest autor. Mulţumesc Aurel
nadira
joi, 21 aprilie 2016