Si mai era una care sa fie pe placu-mi, tin musai s-o redau colea la mataluta: "Durati-mi monumentul / La cruce de alei; / Statuia de-o fi scumpa, / Stau eu in locul ei!"
Iaca ase, Antoane! Ce ne-om face noi cu iasta scumpete, in juru-ne? Mmm?
Mai era cariva, la un moment dat, de ma-ntreaba de ce nu imi mut si eu fizicu' pi la conferintele beletristice, si eu radem di mama focului, zicand ca "la cat is eu de scump la vorba, pare-mi-sa ca or sa plece aproape toti, fie pe rand, fie in serie sau paralel!.." - s-apoi prinsa si cela a rade cu gura pana la urechi, ca stia ca li cam dau cu tifla rapejor la ceia care numa-si petrec zilele umbland dupa ploconeli si favoruri(iar acolo, oooo! nu-i scumpetea cei din Dubai, oare?!) - si apropo, ma gandesc ca daca ar fi aplicabila Sharia, ce s-or face aistia, incoltiti din toate partile?!..
Th3Mirr0r
th3mirr0r
miercuri, 16 august 2017
Imi vine-a rade, cand cetesc aiestea, fiindca in ziua de azi, istia vii ajuns-au scumpi pana si la vorba! Aci ar fi multe de spus, la capitolu' zgarcenie; as incepe cu un poet basarabean (si din pacate, i-am uitat numele - carticica o aveam pe cand eram mititel, in format A6 parca, "Satira si umor", iar din ea, tin sa mentionez acum "Testamentul unui zgarcit": "Testamentul meu e mic, / Intrucat nu las nimic."
th3mirr0r
miercuri, 16 august 2017
Distribuie: