Suflul vieții clocotinde - Aleksandr Blok

Suflul vieții clocotinde
Tainic mi se zbate-n piept.
Nici în vis nu mă va prinde
Visul efemer, nedrept.
Spre azur ca să mă-avânte
Eu un singur val aștept.

În genuchi, cu împăcare,
Eu în ochi sfioși privesc,
Umbre mute, trecătoare,
Ce-n deșertăciuni trăiesc,
Și-alte lumi în depărtare
Cu-a' lor glasuri mă vrăjesc.

3 iulie 1901.

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''

Adăugat de: ALapis

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

multumesc mult pentru postare
CRITICUL BLIND
luni, 10 august 2015