O, nu mă mai chema-n câmpie - Aleksandr Blok

O, nu mă mai chema-n câmpie,
Ispititoare libertate!
Cum să petrecem, Maică-glie,
Sub zările-ţi netulburate?

E drept că lacrima din geană
Mi-o zvânţi când îţi urmez cărarea,
Dar mie-o mână diafană
Îmi dă azi binecuvântarea.

Cu fruntea ninsă de omături
Eu am atins-o. şi câmpia
Ţi-o-mbrăţişai. dar nu alături
Ni-i dată-n viata bucuria.

O clipă-n zborul ce m-avântă
Privirea-n jos eu mi-o voi pierde
Să văd cum primăvara cântă
Cu tine la ospăţul verde.

Apoi îmi voi urma iar drumul
Amar şi înecat în ceaţă,
Sărac şi cenuşiu ca fumul
Îmi voi trăi săraca viaţă.

iulie 1905

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Aleksandr Blok








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.