Iluzia ca primăvara - Adrian Păunescu

Mi-a mai rămas iluzia cretină
Că, după tot ce s-a-ntâmplat să moară,
Vom învia şi noi la primăvară,
În tragica şi frageda lumină.

Şi cred, când mâna mea se mai închină,
Că, peste iarna violent-murdară,
Răsare firul ierbii şi repară
Întreaga omenire în ruină.

S-a fisurat în geruri roata morii
Şi focul va-ngheţa paradoxal,
Dar tu ce faci, în casa de pe deal,
Când eu, prin viscol, plâng "Memento mori"?

Şi-n iarna primăverii iluzorii,
De ce nu vii, şi tu, cum vin cocorii?


25 ianuarie 2003

Din volumul Adrian Paunescu, Din doi in doi, Editura Paunescu, 2003

Adăugat de: Adina Speranta

vezi mai multe poezii de: Adrian Păunescu








Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Cu drag ,Aurel.
Adina Speranta
marţi, 30 iunie 2015



Şi-n iarna primăverii iluzorii,
De ce nu vii, şi tu, cum vin cocorii?
Frumos paemul,
Multumesc.Adina
ALapis
luni, 29 iunie 2015